Mai exact..
Petrecem o sambata cum am petrece-o cu cei mai buni prieteni, ne jucam mima ..sau carti! Cantam!.. sau povestim! Ne impartasim visurile.. si experienta
Si.. sporovoim 
Apoi.. fixam sau corectam impreuna informatii utile pentru sanatatea noastra si a celor din jur completand niste chestionare ce cuprind modalitati de transmitere Hiv/SIDA!

De ce?
Pentru ca stigmatizarea, discriminarea, izolarea, singuratatea, lipsa informarii, tratamentul si efectele sale secundare .. constrang cursul firesc al vietii copiilor seropozitivi !

Vrem !
..sa sporim increderea lor in sine 
..sa isi dezvolte capacitatile de relationare cu cei din jur
..sa incurajam integrarea persoanelor infectate in societate

Iar noi..
..sa ne dezvoltam capacitatea de a-l intelege pe cel in suferinta
..sa dam valoare vietii si actului medical
..sa daruim
..sa invatam

Implementare
Pentru a intari legaturile dintre viitori nostri prieteni si noi, dorim sa intreprindem jocuri colective, dar si discutii pentru a ne cunoaste mai bine. Jocurile si discutiile se vor adapta in functie de varsta, caracter, dispozitie de moment. Activitatile pe care le vom desfasura impreuna cu copii vor include pe langa jocuri, si scenete, concursuri de desen, muzica, literatura, sah si orice alte activitati pe care copii le vor gasi agreabile.
In functie de dorintele copiilor putem avea si activitati educative: ii putem invata limbi straine, bunele maniere etc. 
Vom incerca sa ii facem sa inteleaga ca nu sunt singuri si ca exista si persoane binevoitoare care ii accepta si apreciaza pentru cine sunt.
Colaborarea dintre studentii voluntari si cadrele medicale va duce, cu siguranta, la formarea si dezvoltarea armonioasa a copilului seropozitiv, a starii lui de bine si a unei calitati superioare a vietii si il va ajuta sa invete sa manifeste adaptabilitate in diferite situatii cu care se va confrunta in societate de-a lungul vietii si la o mai buna educatie cu privire la fenomenul HIV/SIDA si mai ales a implicatiilor acestuia pe plan psihosocial in randul populatiei generale.

Obiective.Motivatie
Desi evolutia infectiei HIV/SIDA este diferita la fiecare pacient, modificarile clinice si cele existentiale au consecinte psihologice si sociale negative. Anxietate, descurajare, rusine, complexe, izolare de familie si de societate, teama de a nu fi inteles sau acceptat sunt cateva din lucrurile pe care un copil infectat le simte.
Noi, voluntarii S.S.M., ne-am hotarat sa fim alaturi de acesti copii, sa-i ajutam sa se dezvolte cat mai armonios, sa se accepte asa cum sunt si sa se integreze in societate. Ii vom sustine in construirea unei imagini pozitive despre sine, in cresterea increderii in sine si in cei din jur, in dezvoltarea capacitatii de comunicare si a abilitatilor de relationare pozitiva cu ceilalti. Vom incuraja lucrul in echipa, le vom stimula spiritul competitiv si vom preveni conflictele interpersonale si atitudinile negative fata de sine si fata de ceilalti.
Fata de bolnavii de SIDA exista un sindrom de respingere irationala, ca merge de la SIDA-fobie pana la SIDA-panica, facand ca acestia sa fie priviti la fel ca ciumatii in Evul Mediu. Persoanele infectate sunt supuse discriminarii privind educatia, serviciul, locuinta, acordarea de asistenta medicala. Vrem ca programul "De mana cu noi" sa aiba un impact major asupra populatiei si sa determine inceperea de programe asemanatoare si in alte centre universitare si orase. Noi incurajam acceptarea si integrarea in societate a persoanelor infectate cu HIV. Dorim sa informam oamenii in legatura cu implicatiile pe plan psihosocial pe care infectia cu HIV/SIDA le presupune si sa sensibilizam opinia publica mai ales cu privire la problemele si statutul copiilor bolnavi.

Importanta proiectului
Conform cu informatiile afisate de Comisia Nationala de Lupta Anti-Sida (www.cnlas.ro) in data de 30 septembrie 2006 in Romania existau 11352 de persoane HIV pozitive, 70% dintre acestea avand varste de pana la 19 ani.
Este cunoscut faptul ca infectia cu HIV si-a castigat o notorietate pe care putine alte probleme de sanatate o au. In principal datorita duritatii initiale a campaniei de preventie mass-media, majoritatea oamenilor au o perceptie proprie asupra acestei probleme, perceptie care, de cele mai multe ori, marginalizeaza, discrimineaza persoanele infectate.
Exista o multitudine de factori care nu permit unui copil seropozitiv sa se bucure de anumite momente frumoase, specifice varstei, cum ar fi nevoia constanta de a urma un tratament, de ingrijire medicala specializata la care se adauga efectele secundare ale medicatiei antiretrovirale. In afara de acestea, el trebuie sa infrunte si atitudinea negativa a societatii in care se dezvolta. Frica si prejudecatile au cauzat ca numerosi copii diagnosticati cu HIV sa nu mai fie primiti la scoala din momentul aflarii rezultatului. Datorita reticentelor profesorilor si a parintilor acesti copii ajung sa fie tratati diferit, sa stea singuri in banca, sa fie evitati. Si mai grav, la varsta aceasta, anturajul si nevoia de afiliere sunt foarte importante, reactiile negative ale celorlalti copii marcandu-i ireversibil. Nici clasele speciale, in care invata doar elevi cu HIV, nu ajuta, dimpotriva, sporesc atitudinea discriminatoare.
In acest context, consideram ca intentia acestui proiect, in care se vor implica tineri studenti, este deosebit de importanta. Atentia si intelegerea pe care noi vrem sa o aratam prin joc si comunicare, au ca unic tel incercarea de a aduce speranta si prietenie acolo unde exista o mare carenta de astfel de sentimente.